Cannondale/ GT Test days: o mare bestie si o bestie mai „de treaba”

Am participat in weekend-ul ce a trecut la sesiunea de teste organizata de importatorul marcilor Cannondale si GT, care a avut loc in Poiana Brasov. Mi-am propus sa testez doua modele, F-Si-ul, hardtail-ul de la Cannondale si GT-ul Helion, corespondentul full-suspension al Zaskar-ului meu. Urmeaza sa va povestesc cum le-am simtit, cu mentiunea ca nu-s vreun expert in geometrii si/sau biciclete, deci concluziile de mai jos sunt bazate pe feeling si pe diferentele fata de Zaskar, resimtite in testele de aprox. 40j de minute pe care le-am facut. Daca ceva „nu se aduna”, folositi sectiunea de comentarii de mai jos :P.

Cannondale F-Si Carbon 2 29 Portocaliu 2016

F-si 1

F-Si-ul este  cica: „the most integrated, most advanced and fastest XC race bike ever made and these bikes are lighter, stiffer, better handling and simply faster than anything else out there”. Cert e ca este blindat de carbon, cadru, roti, ghidon si tija de sa, ceea ce-i permite sa aiba o greutate de 9.8 kg. Greutate pe care o simti la accelaratie, dar mai ales in agilitate.

Pe urcare, nu pot sa zic ca mi-a placut in mod special pozitia. Desi unghiul efectiv al tijei de sa  este 73.1′, am simtit o mare mare diferenta fata de Zaskar (care are 73.5′- unghiul intre linia tijei si axa orizontala), probabil din cauza pozitiei tijei, care este la un unghi actual de 71.2′. Practic stateam mult mai pe spate, intr-o pozitie chiar nefireasca, dar cu care banui’ ca te obisnuiesti, in timp. Nu doar acest unghi este diferit, ci toata geometria, oricum, mi-a lasat o impresie de muuult spatiu (pe Zaskar stau mai inghesuit/aero), o pozitie „laid-back”, nu prea agresiva pe urcare.

Care bineinteles, se traduce intr-o pozitia mai putin „in cap” la vale, unde aceasta bicicleta practic invie. Agila, controlabila si iertatoare, nu se compara cu Zaskar-ul. E drept, ca are si cu 2 kile mai putin, dar cu siguranta si geometria face diferenta. Am zburat peste  radacinile de pe „potecuta 1″, parte din traseul de la Bike Race si desi nu am facut PR, am putut sa cobor foarte agresiv, fara sa simt ca pierd controlul sau exista riscul sa ies din zona de confort. Am facut o masa unitara cu bicicleta, senzatie placuta, care te imbie sa ‘dai tocana”.

f-si 2

Per total, un „race-machine”, o bestie agresiva, care are tot felu’ de inovatii la nivel de geometrie (ca sa nu mai zic de reprezentativul Lefty) care cred ca o fac „the fastest XC race bike”. Insa, nu pot sa zic ca m-a impresionat atat de tare ca Stumpjumper-ul pe care l-am testat anul trecut si cu care imparte acelasi nivel de pret (~5 mii de ieuro :O), strict pentru ca nu mi-a placut pozitia pe urcare. Totusi, ma pot obisnui cu ea, in cazul in care doriti sa mi-o faceti ca cado’ :).

GT Helion Elite 2015

Helion 1

Al doilea model testat a fost full-suspension-ul Helion de la GT, varianta Elite 2015, echipare deci similara cu cea a Zaskar-ului meu (care-i tot Elite 2015), diferenta fiind ca am avut la test varianta din aluminiu. Prima data cand merg cu un full-suspension, prima data cu roti de 27.5″.  Pe urcare, pozitia mult mai apropiata de cea de pe Zaskar, nu am simtit mare diferenta, am urcat chiar decent, chiar daca eram pe roti diferite. Ce am vazut insa, chiar si cu shock-ul blocat, tot exista o pierdere de energie, suspensia flexeaza un pic si atenueaza din „puterea” introdusa in pedale care ajunge sa fie transmisa in final in roata spate. Cu el deblocat nu mai zic, „flambezi” pana maine si pierzi aproape jumatate din energie, la o estimare subiectiva. Dar no, e un lucru stiut la full suspension, mai ales la modele entry level, cum este cel testat.  Destul de agila, desi (din ce-am gasit pe net) s-ar parea ca are 13.8 kg.

La fel ca F-Si-ul, la vale rupe, cu suspensia deblocata chiar m-am distrat si am putut sa fortez, am scos chiar cu 5 secunde mai putin pe coborarea de pe „potecuta 1”, decat „The fastest XC race bike”, sus-amintitul F-Si. Agila si ea, iertatoare, chiar daca din prea mult „curaj” am ratat punctul de franare in penultimul viraj in coborare si am facut o excursie prin urzici si boscheti :D. Faina, mi-a placut tare. Problema e ca daca esti pe coborare si ai de dat 2-3 pedale, trebe’ sa „fugi” repede sa blochezi suspensia, ca sa nu risipesti energia. Lock-out-ul devine astfel prietenul tau cel mai bun.  Cu care te reintalnesti dupa cele 2-3 pedale, cand tre’ sa-l deblochezi daca urmeaza radacini sau pietre, care te-ar zdruncina.helion2

Astfel, o bicicleta capabila, la un pret accesibil in comparatie cu F-SI-ul (1500 euro-ish), cu care probabil ca in maratoanele lungi iesi pe plus, macar la capitolul confort si oboseala overall. Iesi pe plus si la viteza pe coborari, dar pentru mine, cred ca nu as castiga prea mult vs. ce as pierde pe urcari (comparand aici cu Zaskar-ul).

In the end, o zi faina, o tura de 40j de km cu +1100, in care am descoperit si alte filosofii geometrice, alte stiluri de constructie si am incercat si altceva, toate acestea imi permit sa apreciez Zaskar-ul la valoarea lui adevarata. Cu piese oleac’ mai „race-ready” si deci cu o greutate totala mai mica si el are posibilitatea sa devina „the fastest XC Race bike”, cum de fapt a si fost la un moment dat, in istoria-i bogata de peste 25 de ani.

Atmosfera la eveniment foarte relaxata, oameni zambitori, dornici sa te ajute sau sa vada cum a fost. Mai asteptam si alte evenimente de acest tip, Specialized sigur urmeaza, deoarece ei fac in fiecare an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *