Spring Race 2016: Inima-n gat si vant din fata

S-a dus prima cursa din sezonul actual, o buna incalzire pentru ce va sa vie. Practic, a fost si primul concurs de sosea la care am participat :D:D, desi aproape tot traseul a fost pe pamant.

1

Start! S-a plecat in tromba, ma asteptam oricum la ceva mai grav.

Am ajuns la Constanta dupa un drum lung, care mi-a cam dat pita’. Nu aveam asteptari anume, doream doar sa merg bine si sa ma clasez in fata, un top 10 la general era obiectivul, doar ca stiam ca va fi greu, dat fiind specificul concursului, care avantaja mai degraba pe cei obisnuiti sa mearga pe sosea. Daca erau macar 500m diferenta de nivel, altfel vorbeam acum :D, dar noh, muntii din Dobrogea sunt un pic mai la nord.

Dupa plimbarea de dimineata pe plaja din Mamaia, m-am enervat putin pentru ca am reusit sa imi dezumflu roata spate, iar pompa pe care o aveam la mine nu a functionat prea bine . M-am descurcat insa, cu ajutorul unui coleg concurent si am putut sa ma aliniez la start.

4

front row seat, pretul: 20j de minute de stat in soare :D

Am descris in preview planul:  plecat din fata + tras tare la inceput + „pedal to the metal”. Pentru prima data, m-am pozitionat chiar in primul rand si pot sa zic ca a meritat, desi am stat un pic mai mult in soare, mai ales ca nu s-a dat startul la timp.

In fine, start! Am „scanat” competitia: doi ciclisti de la Cogeme, Ciprian Comisan de la BikeXpert (care a castigat si in 2015 si urma sa castige si anul acesta), Leonard Barbu de la Perfect Bike,  ei erau clar cei care urmau sa dicteze ritmul aka cei de care trebuia sa ma tin.

Primul viraj, locul 3-4, am plecat chiar bine.

Primul viraj, locul 3-4, am plecat chiar bine.

Startul s-a dat in viteza, am reusit sa tin roata celui din fata si pana la primul viraj (sa fi fost la ~500m de start) eram al 4-lea, in primul grup al cursei- care avea 7-8  membri. Din pacate, cred ca am stat inca un km in acest prim grup, dupa care am fost lasat in urma, impreuna cu un alt ciclist. S-a format al doilea grup, de  5 insi, formatie in care am mers cativa km, cu liderii cursei in fata, dar in raza noastra vizuala. O cazatura in grupul fruntas a perturbat si grupul nostru, unul dintre baietii de la Cogeme a cazut, s-a lipit de grupul nostru si apoi a atacat, stricand mojo-ul meu si al altui coleg de  „evadare”.

Asadar, a doua jumatate a cursei m-a prins in grupul 3, cu care am mers pana aproape de final. S-a mers paralel cu un canal/rau (cu vant din fata), pe toata lungimea lui am mers ca pe sosea, cu schimbare la trena, cu incercari de evadare, ca la tv :D. Spre finalul portiunii nu prea mai aveam energie, desi am incercat sa merg cat mai mult la plasa si sa ma relaxez pentru sprintul final.  Eram unde imi propusesem, in zona locului 10, oricum, baietii din fata erau „out of reach”, mie imi era greu sa ma tin si de grupul meu.

A venit primul (si singurul!) deal, la fix, pentru ca incepusem sa-i pierd pe cei doi din fata mea, care s-au desprins usor. I-am ajuns la deal, care (deloc) surprinzator, mi-a permis sa imi trag un pic sufletul datorita vitezei mai mici si sa-i prind pe cei doi.  Nu pentru mult timp insa, cum a venit platul cum s-au distantat.

spre finalul cursei, inainte de ultima linie dreapta

spre finalul cursei, inainte de ultima linie dreapta

Am incercat eu sa il ajung pe cel din fata, m-a incurcat un pic un tractor, dar oricum, nu aveam picioare sa-l prind. Desi am mers in sprint maxim, nu doar ca nu l-am prins, dar pe ultimii metri m-a si depasit al 4-lea membru al grupului, pe care-l lasasem in urma la deal. S-a clasat in fata mea pentru doua secunde, la sprint, ca-n clasicele de pe Eurosport.

In final, locul 7 din 50 la categorie, respectiv 13 din 204 la general, la 4 minute de castigator (10s pe km diferenta). Foarte multumit de cursa, am dat tot ce-am avut, iar cu un pic mai mult simt strategic sau energie la momentul potrivit, puteam sa termin primul din grupul meu, ceea ce m-ar fi plasat pe locul 9 la general.  Oricum, o cursa pe care-am trait-o la puls maxim, foarte putin am lasat-o mai moale, cat stateam in coada grupului, dupa ce-am dus trena.

Zaskar-ul este extraordinar, dupa ce am trecut la tubeless este si mai agil si mai rapid, am facut cu siguranta o alegere foarte buna.

Organizarea a fost „meh”, multe minusuri sau lucruri de imbunatatit pentru la anu’, dar am ignorat oricum toate problemele, am fost concentrat doar pe ce s-a intamplat dupa start, pana la finish. Ce m-a deranjat mai serios…se puteau afisa rezultatele un pic mai repede, nu dupa aproape doua ore de la final. Nu de alta, dar ma astepta un drum de inca 5 ore pana acasa.  Iar argumentul cu taxa mica nu este o scuza, vezi Gentleman’s Race, care nu are taxa si are organizare extraordinara. In fine, a fost decent, dar se putea muuult mai bine.

Un mare multumesc prietenilor de la Crama Histria, care mi-au fost alaturi si la propriu si Crama Histriala figurat, am avut un sentiment de rider adevarat, pentru ca am avut cazare, masa, pit crew si suporteri, all in one, cum s-ar zice, fara griji inutile, am putut sa ma concentrez pe concurs. Dac-am fi avut si aeroport, sa fac 30 de minute pe drum si nu 5 ore, chiar ca eram ca un Pro Rider. Deci, din nou, mare multumesc si nos vemos la toamna, din nou.

In incheiere, un inceput perfect de sezon, m-am dezmortit complet dupa iarna ce-a trecut si astept cu nerabdare urmatoarea batalie, la Avrig.

Like, share & subscribe, it keeps the internet alive!

Credit foto @ Lili Screciu

4 thoughts on “Spring Race 2016: Inima-n gat si vant din fata

  1. Bravo Andrei! Imi place atitudinea si motivatia ta. Se vede ca iti place ce faci. Ai relatat desfasurarea cursei foarte frumos, m-ai facut sa citesc pana la sfarsit :). Data viitoare iti dau si like. Acum nu, vreau sa te motivez :). Succese!

  2. Interesanta descriere, așa aflam cum se vede cursa din primele rânduri :-) Se pare ca am ales la fel primele 2 concursuri ale anului… Succes la Avrig!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *