TOP 10 2016- partea 1: momente mai putin faine (noroc ca sunt numa’ 6)

Intr-un mod clasic mie, am tot amanat sa ma apuc de season review-ul pentru 2016, nici  nu stiu de ce. Probabil ca am „mixed feelings” dupa el, desi a fost foarte bun. Zic de sentimente mixte pentru ca am invatat foarte multe chestii anul asta, dar am invatat the hard way. Plus ca sunt cam batut in cap si nu inteleg din prima, imi place sa ma chinui pana-mi intra in capau o treaba. Decid deci sa fac ceva diferit, privesc din doua puncte recapitularea asta, momente bune si cele mai putin bune din sezonul 2016. Ca sa inchei intr-o nota pozitiva, voi incepe cu cele mai putin bune, mai degraba in ordine cronologica, nu a impactului emotional si fizic-in unele cazuri 😀 .

(c) Traian Olinici

(c) Traian Olinici

  1. Cand atitudinea nu-i potrivita…. Stiam deja ca XCO-ul nu-i proba mea forte (si/sau favorita). Proba la care conteaza explozia si abilitatea de a livra viteza foarte rapid si la intensitate foarte mare. De asemenea, orice lips de tehnica este penalizat aspru, n-ai cand sa recuperezi ce-ai pierdut la o abordare eronata a unei sectiuni mai tehnice, care oricum se intalneste destul de des la XCO. Pornind de la asta, la Cluj, NapoCup XCO, am transformat informatia stiuta intr-o ancora, care m-a tras in spate foarte mult. Mi-am pus piedici suplimentare si pe langa rezultatul care n-a fost bun, am plecat cu o mare dezamagire dupa acest concurs. A fost pentru prima data cand n-am fost multumit de mine si ce-am investit in rezultatul final. [daca  n-ai citit review-ul, click aici.]
  2. Cand esti lenes si zgarcit si viata-i grea…. La Stejarii Seculari mergeam chiar bine, eram intr-un varf de panta, pregatit pentru prima coborare, cand raman in mana dreapta cu mansonul, iesit de pe ghidon. Nu asta a fost problema, ci mai degraba, ca partea stanga a ghidonului mi s-a-ntors in mana si mi-a intrat direct in coaste + antebrat. Am fost foarte norocos, pentru ca se putea termina ff rau. Asa, niste julituri frumoase si dureri vreo saptamana, un pret prea mic platit pentru ignoranta. Primisem doar avertisment, mai imi jucasera feste cu ceva timp inainte de concurs, dar mna….[review-ul, aici]
  3. Mie nu mi se poate intampla, mai ales pentru ca sunt ignorant…. Ruperea urechii schimbatorului este o chestie foarte probabila.
    Foto: Marius Tapoi

    Foto: Marius Tapoi

    Mai ales pentru ca, practic, piesa respectiva pentru a asta a fost facuta. In cazul unor forte mari  sau a unui impact „deosebit”, este proiectata sa cedeze, pentru a nu strica schimbatorul, care-i o piesa mult mult mai scumpa. Stiam asta, dar chiar si asa, nu am avut una de rezerva in buzunar. Am pierdut astfel un rezultat bun, dupa o evolutie foarte foarte buna, pana la momentul dezastrului. Am castigat in schimb un cros de 12 km, pana la finish… [review-ul aici].

  4. Cand nu esti atent la semnalele din exterior, suferi…. La Zarnesti XCO Challenge, din cauza noroiului si a fortei prea mai pe care-o am ( 😀 ), mi-a sarit lantul. Nu stiu cum am reusit, dar nu am observat pe loc si am tras mai tare de el- eram si-ntr-o usoara urcare- si-am reusit sa-l blochez, intre pedalier si cadru. A trebuit sa merg pana la finish, unde am avut noroc cu Andrei de la BikeServ, care a desfacut pedalierul si a scos lantul, ca sa pot ajunge la final. Din pacate, am pierdut foarte mult timp si sansa de a ma apropia de cel de pe locul 3.
  5. Cand ceva incepe rau, se termina si mai rau… Tot la Zarnesti, dupa toate „aventurile” pe care le-am avut, eram destul de abatut si-mi spalam bicicleta cu vap-ul. Pentru ca in general sunt un impiedicat si-un dropper, mi-a alunecat din mana tija vap-ului si jetul mi-a curatat cam vreo 2 cm din pielea de la picior. Am si acum semnul, dupa 6 luni, si probabil il voi avea definitiv. #candejprostsiviata-igrea [review-ul complet aici]
  6. Ignoranta loveste din nou… V-am zis mai sus de ureche. Ei bine, mai greu cu dealerul GT din orasul meu, m-am chinuit vreo luna sa comand urechea, timp in care am sudat-o pe aia veche, cat sa pot merge pana la sosirea celei noi. Ei bine, tinea foarte ok si comanda noua nu a fost neaparat o prioritate, in contextul in care prima incercare nu a avut succes. La Campulung, dupa o evolutie din nou, foarte buna, printre oameni mai buni ca mine, pe care-i vad doar la start, am patit-o din nou.
    13497978_294342067568960_574016668831753307_o

    (c) Radu Micu

    Am cazut un pic si am rupt urechea reparata, fix la sudura. Nu doar ca am pierdut timp si lupta cu oamenii pe care-i aveam in vizor, dar a fost si primul si singurul concurs pe care nu l-am terminat. Pe de alta parte, si primul dupa care m-am linistit cu „ghinioanele” astea. [toata povestea aici]

Mna, cam astea ar fi, cele 6 momente mai putin bune din sezonul asta, momente care mi-au pus la incercare rezistenta (uneori cea la durere) psihica, determinarea si nervii. Partea buna e ca intr-un final (greu, la fel ca-n exemplele de mai sus) am invatat ca nu e cazul sa mai fiu isteric cand se-ntampla ceva, chiar daca imi ingreuneaza evolutia sau imi arunca orice sansa pentru un rezultat decent pe geam, sunt experiente din care invat si care de altfel, ma provoaca sa ma „autodepasesc”. Totusi, prefer ca totul sa mearga smooth, asa ca, sper ca la anu’ sa nu mai am atatea intrari in acest top.

Later edit: au fost de fapt 7, nu 6. Am uitat de Maratonul Rafael, unde mi-am pierdut portofelul (da, alergam cu el… da, stiu….) si am stat dupa el vreo 4 ore… not good, not good at all. [click aici pt review].

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *